Despre comuna

SCURT ISTORIC COMUNA ABRĂMUŢImage

Satul Abrămuț   este menționat documentar prima dată în 1334, cu numele Magasabraam. La început satul avea doar câteva case iar locuitorii săi se ocupau cu agricultura și erau slugi pe moșiile lu Frater și Palatics ce dețineau peste 600 iugari de pământ agricol. Odiniaora purta numele de ’’Ábrányfalva’’. Biserica reformată a fost construită în anul 1643.

Denumirea satului derivă de la părintele Avram din vechiul Testament. În timpul monarhiei austro ungare i s-a pus numele de Alsoábrány (Abramul de jos), mai târziu a primit numele de Vedresabrány adică Abramuţ cu găleata datorită folosirii găleților din cele mai vechi timpuri, pentru scoaterea apei din fântânile cu cumpănă, și ca unitate de măsură la cereale. În anul 1907 în locul numit Muntele Bătrân au fost descoperite întâmplător patru catarame de aur, datate din epoca pre-feudală.
Satul Crestur a luat ființă cam în aceeași perioadă ca și satul Abrămuț. În secolul XVI în apropierea satului se află mănăstirea Călugărilor Roscați ,a cărei urme se pot vedea și astăzi.
În Cretur există o ruină de cetate numită Csonka Torony din cultura otomană. În mijlocul satului se găsește un obelix care a fost ridicat în cinstea eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial.
Satul Făncica a luat ființă în urmă cu 170 de ani avănd la început doar 12-14 case, locuitorii lucrând pe moșia grofului Zichy. Se spune că demult, la groful Zichy s-a prezentat un om cu soția sa și cu copilul purtat în covată. Acest om avea numele de Maior Pavel, intrând la grof în curte a cerut de lucru.

Acesta l-a îndrumat pe o cărare în pădure spunându-i să mergă până va găsi un imaș, acolo să își construiască casa și va rămâne ca cioplitor pentru totdeauna. Casa pe care a construit-o acest om a fost numai din bârne din lemn, cu o ferăstruică de 20-25 cm. Această casă a existat până în 1938. De la Acest Maior Pavel au provenit majoritatea locuitorilor satului.

Satul Petreu în anul 2015 are 800 de ani. În arhiva municipiului Oradea Dr. Jako Ștefan face mențiunea că localitatea datează din anul 1215 și în decursul anilor a purtat diferite denumiri. La început a făcut parte din județul Szolnok și mai apoi trece sub jurisdicția Episcopiatului Ardealului.

Aceleași izvoare menționează că în trecutul îndepărtat, localitatea a fost sub stăpânire feudală și că era format din patru cetăți. În hotarul satului sunt amintite patru fortificații de pământ. În răsărit pe un promontoriu numit Zongora se afla o cetate cu val și șanț aparținând purtătorilor culturii otomane. În apropierea gării în dreapta șoselei spre Marghita o altă așezare din epoca de bronz fortificată, cu șanț de apărare denumită Cetatea de pământ. La nord-vest de sat lângă Barcău se afla o circomvoluțiune dublă și șanț dublu de apărare denumită Cetatea dinăuntru, dar a cărei datare este necunoscută.
Datorită deselor războaie cu turcii, brațele de muncă s-au rărit, fapt ce a determinat propietarii feudali să aducă aici coloniști. Aceleași izvoare istorice pomenesc că în secolul al XV-lea, ar fi fost aduși aici coloniști germani – swabi din Veszprém megye și slovaci din nordul Ungariei. Cu timpul aceștia s-au maghiarizat, astfel se explică numirile frecvente în sat ca Haider, Miheller, Rotter ori Kreszács, Karetka, Kalivoda etc.
Izvoarele istorice mai precizează și numele propietarilor feudali. În anul 1270 satul era al moșierilor Monostorfalvi și Jankafalvi. Din secolul al XV-lea satul era în propietatea moșierilor Zolyomi și Bogáthy Pál și a urmașilor acestora. Ultimul moșier era groful Klobusiczky. Prin 1930 o parte din moșia acestuia a fost cumpărată de Episcopia romano-catolică Oradea și altă parte de locuitorii satului.

Denumirea satului are o interesantă istorie. Primul an 1270 satul se numește Petri. În anul 1332 acesta se pomenește sub numele de persoana Petru. Prin 1535 se numea Malmos-Petri ceea ce mai târziu se transformă în Monos-Petri, Monospetri denumirea maghiară de azi.

Image -

Comuna Abrămuț este situată în partea de nord a județului Bihor, la 60 de km de Municipiul Oradea și este învecinată la est cu orașul Marghita, spre sud cu comuna Chișlaz, spre vest cu comuna Săcuieni și spre nord cu comuna Buduslău.

Apa Barcăului străbate teritoriul comunei Abrămuț pe la sud, iar în vest între satele Abrămuț și Făncica se întinde capricioasa Vale a Ierului, numită Valea Făncica, adeseori revărsată primăvara și toamna.
Comuna Abrămuț ca unitate administrativ teritorială este compusă din patru sate:
Satul Abrămuț – reședință de comună;
Satul Făncica;
Satul Crestur;
Satul Petreu.
Suprafaţa totală a comunei Abrămuț este de 4.567 ha . Raportat la suprafaţa întregului judeţ, comuna Abrămuț reprezintă doar 0,65% din fondul funciar.
Teritoriul comunei Abrămuț este alcătuit din localitatea Abrămuț (1.154 ha), localitatea Crestur (752 ha), localitatea Făncica (815 ha) și localitatea Petreu (1.846 ha).

Image-

Din suprafața comunei Abrămuț de 4.567 ha, suprafața agricolă este de 3.475 ha din care:
Suprafață arabilă – 2.887 ha;
Pășuni – 424 ha;
Fânețe – 389 ha;
Vii – 34 ha;
Livezi – 11 ha;
Păduri – 331 ha;
Ape și bălți – 17 ha;
Alte suprafețe – 805 ha.

Populația stabilă a comunei Abrămuț în anul 2002 era de 3.020 de persoane, astfel comuna Abrămuț înregistreză un trend demografic ascendent, în anul 2011 populația stabilă a comunei fiind de 3.071 de persoane.
Distribuția pe sexe a populației din comuna Abrămuț este echilibrată, astfel 49,43 % din locuitori sunt de sex masculin și 50,57% sunt de sex feminin. Raportul de masculinitate este de 97,75 % în anul 2011, ceea ce înseamnă că la 100 de persoane de sex feminin revin 97,75 de persoane de sex masculin.
În ceea ce privește densitatea populației, la 1 km², în comuna Abrămuț, revin 62,70 locuitori. Astfel, comuna Abrămuț înregistrează o densitate a populației scăzută în comparație cu județul Bihor unde densitatea populației este de 72,9 locuitori pe kilometru pătrat.

Image.-

În ceea ce privește privește distribuția pe etnii, situația este destul de echilibrată și anume în anul 2002 avem: români 898 de persoane, maghiari 1.526 de persoane și romi 568 de persoane, iar în anul 2011 avem: români 929 de persoane, maghiari 1.696 de persoane ,romi 389 de persoane și altă etnie 41 de persoane.

Image. -

Din punct de vedere a distribuției populației pe confesiuni religioase în anul 2011, majoritatea populației este romano-catolică și anume 1.116 de persoane, ortodoxă 791 de persoane, reformați 781 de persoane, penticostali 47 de persoane, baptiști 165 de persoane, greco-catolici 100 de persoane etc..
Turism
Potenţialul natural şi antropic deţinut de comuna Abrămuț este relativ limitat, în condiţiile în care investiţiile în turism şi agrement au fost practic inexistente. Sunt disponibile pentru vizitare câteva obiective turistice printre care amintim:

Biserica reformată Abrămuț, construită în anul 1643;
Biserica din Crestur, datează din secolele XV-XVI;
Cetatea de pământ Zongora de la Petreu – fortificație de pământ dacică;
Turnul Ciunt , “ Csonkatorony “din Crestur
Lacul de acumulare Crestur;

Image. -Biserica reformată Abrămuț, construită în anul 1643

Image. -Biserica din Crestur, datează din secolele XV-XVI;

Image.Turnul Ciunt din Crestur- ruine de biserică sec XV-XVI;

Image/             Lacul de aculumulare de la Crestur

Acumularea Crestur face parte din corpul de apă Făncica – Ac. Crestur, pe râul Fâncica la altitudinea de 132 mMN, are suprafaţa de 2,43 km2 şi adâncimea de 1m. Lungimea barajului de 459 m şi timpul de retenţie de 268 de zile.

Acumularea Crestur se încadrează în tipologia ROLA03b şi a fost realizată pentru irigaţii şi piscicultură.Pentru evaluarea potenţialului ecologic au fost prelevate probe în lunile mai, august şi octombrie, pentru analizele biologice (fitoplancton şi fitobentos), analizele elementelor fizicochimice suport şi poluanţilor specifici, din secţiunea amplasată la mijlocul acumulării.
Din punct de vedere al elementelor biologice, acumularea Crestur s-a încadrat în potenţialul maxim.

Image

Elementele fizico-chimice monitorizate în vederea evaluării potenţialului lacului Crestur au înregistrat următoarele valori medii:
– oxigen dizolvat: 7,133 mgO2/l, valoare caracteristică potenţialului bun;
– consumul biochimic de oxigen (CBO5): 2,966 mgO2/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
– azot total: 0,990 mg/l, valoare caracteristică potenţialului maxim;
– N-NO2: 0,003mg/l, valoare caracteristică potenţialului bun.
Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali lacul Crestur s-a încadrat în potenţialul bun.
Din punct de vedere al poluanţilor specifici, apa lacului Crestur s-a încadrat în potenţialul bun. Evaluarea integrată a elementelor de calitate monitorizate au încadrat apa acumulării Crestur în potenţialul ecologic bun.

TRADIȚII, CULTURĂ ȘI RELIGIE

În cadrul comunei sunt păstrate obiceiurile legate de sărbătorile de iarnă (se merge cu colinda, cu plugușorul). Cu ocazia sărbătorilor de Paști se merge la stropit. Ca o caracteristică folclorică deosebită putem aminti Forumul Democrat German din cadrul satului Petreu, care organizează anual balul strugurilor.

Funcționează tot în cadrul acestei organizații o echipă de dansuri populare germane și o echipă de dansuri populare maghiare formată din 12 persoane. Există de asemenea un cor compus din 20 de copii.
În fiecare an se organizează zilele satului în satul Petreu, în prima duminică din luna august.
Prin activitățile cultural artistice se realizează o conviețuire pașnică între toate etniile din cadrul comunei.
Căminele culturale din raza comunei sunt în număr de trei, fiind amplasate în satele Petreu, Făncica și Crestur, având o capacitate de cincizeci de locuri fiecare. Satul de reședință nu are cămin cultural.
Activitățile în cămine sunt organizate în cea mai mare parte de către școală, cu ocazia unor sărbători.
Persoane din domeniul artelor plastice, în cadrul comunei, amintim pe: Kristofi János – pictor, Scheck-Dunai Zoltán și Daroczi Tünde – pictori , având lucrări expuse în galeria de artă din Cluj-Napoca.
În satul Petreu găsim patru biserici, și anume: romano-catolică, reformată, ortodoxă și baptistă.

ImageBiserica catolică din satul Petreu

Cea mai veche este biserica reformată, clădită pe strada de lângă vechea albie a Barcăului, așa numita: stradă reformată.
Pentru locuitorii romano-catolici, în jurul anului 1700, boierul Bogati Pál clădește o capelă în incinta castelului boieresc. Odată cu desființarea domeniului și împărțirea pământului țăranilor, în anul 1930 capela a fost mutată în cimitirul local unde se poate vedea și astăzi.
Pentru locuitorii greco-catolici încă din vechime există o biserică, astăzi ortodoxă, pe dealul din Strada Română, având în jur și cimitirul comunității respective.
Actuala biserică greco-catolică s-a construit abia prin anul 1926.
Biserica ortodoxa din Petreu are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost construită în anul 1901(1890-1900), din cărămidă, în formă de navă şi stil apusean.
Pictura de pe catapeteasmă, este caracteristică stilului bizantin şi este asemănătoare cu cea existentă la ”Biserica cu Lună” din Oradea, fiind executată probabil de aceeaşi pictori.Inscripţiile sunt în limba greacă, cu caractere greceşti.În biserică se găsesc câteva cărţi, de valoare istorică – documentară.

Image.Biserica ortodoxă din Petreu

Biserica ortodoxă din Abrămuţ cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită între anii 1870-1875, în stil apusean cu turn gotic. Altarul este despărţit de naos printr-o catapeteasmă, artistic lucrată, cu icoane (pictate în ulei pe tablă şi pânză) executate în stil apusean. Interiorul este decorat cu pictură realizată în tehnica tempera. La intrare, biserica are un cafas din lemn de brad bine conservat.

Ca obiecte de valoare istorică-documentară, se găsesc nouă cărţi de cult, vechi, editate înainte de anul 1918.
După declarațiile bătrânilor, în Abrămuț, mai exista o biserică foarte veche construită din lemn, acoperită cu șindrilă. Odată cu edificarea actualei biserici, biserica foarte veche a fost demolată. După ani de zile, credincioșii când ieșeau din noua biserică, mergeau și se rugau la locul altarului vechii biserici. Mai tarziu, pe acest loc a fost construit un nou zid, școala, care a fost transformat în anii 1945-1955 în cămin cultural, care apoi s-a autodemolat.
Se mai păstreză și o limbă de clopot de peste 1000 de ani, forjată pe nicovală de piatră, lăsată din generație în generație prin sfăt.

Image.Biserica ortodoxă din Abrămuţ

 

Image                                                    Biserica greco catolică din Crestur, a fost edificată în anul 1905, construită în stil gotic. Înainte de aceasta exista o altă biserică care, în anul 1890 a fost mistuită de flăcări.

 

Biserica reformată a fost edificată în anul 1885, ca biserică romano-catolică. Ridicarea acestei biserici a durat 15 ani.
Biserica ortodoxă din satul Făncica, are documentare din anul 1736. A fost zidită din bârne de lemn, cu umplutură de chirpici. În anul 1993 a fost mărită din donația creștinilor. În anul 1997 a fost donat un iconostas.Image