Descrierea stemei

În scurt, pe purpură, un fier de cânepă de aur, având in dreapta si stânga câte o cunună de laur tot de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn.
Semnificaţia elementelor însumate:

Propunerea de stemăn ale comunei Abrămuţ asigură concordanţa elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural si tradiţia istorică ale comunei,respectând tradiţia heraldică a acestei zone şi legile heraldicii.
Cânepa reprezintă una din culturile agricole tradiţionale practicate de cştre locuitori. Coroana murală de argint cu un turn semnifică faptul că aşezarea are rangul de comună.
Címer leírása és magyarázata:

A címer leírása:

A pajzs közepén húzódik egy arany színű kenderszál mely a község foglalkozását jelképezi: jobb és bal oldalt is arany színű búza kalász szál ékesítí.A pajzsot cimkézi egy ezüst színű korona torony.

Magyarázata:

A községi címer jelképezi a gazdasági, szociális, kulturális és helytörténeti multal rendelkező elemek közötti egyensúlyt, betartva a multból vett, cimerekről szóló törvényt.
A kender jelképezi azt a mezőgazdasági növényt amivel régen a községben élő emberek termeltek, foglalkoztak.

Az ezüst korona torony a pajzs fölött a községi rangot jelképezi.

 

MEMORIU JUSTIFICATIV
privind stema comunei Abramut, judeţul Bihor
I.DATE DESPRE LOCALITATE

Istoricul localităţii:

Satul Abrămuț   este menționat documentar prima dată în 1334, cu numele Magasabraam. La început satul avea doar câteva case iar locuitorii săi se ocupau cu agricultura și erau slugi pe moșiile lu Frater și Palatics ce dețineau peste 600 iugari de pământ agricol. Odiniaora purta numele de ’’Ábrányfalva’’. Biserica reformată a fost construită în anul 1643.
Denumirea satului derivă de la părintele Avram din vechiul Testament. În timpul monarhiei austro ungare i s-a pus numele de Alsoábrány (Abramul de jos), mai târziu a primit numele de Vedresabrány adică Abramuţ cu găleata datorită folosirii găleților din cele mai vechi timpuri, pentru scoaterea apei din fântânile cu cumpănă, și ca unitate de măsură la cereale. În anul 1907 în locul numit Muntele Bătrân au fost descoperite întâmplător patru catarame de aur, datate din epoca pre-feudală.

Satul Crestur a luat ființă cam în aceeași perioadă ca și satul Abrămuț. În secolul XVI în apropierea satului se află mănăstirea Călugărilor Roscați ,a cărei urme se pot vedea și astăzi. În Cretur există o ruină de cetate numită Csonka Torony din cultura otomană. În mijlocul satului se găsește un obelix care a fost ridicat în cinstea eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial.

Satul Făncica a luat ființă în urmă cu 170 de ani avănd la început doar 12-14 case, locuitorii lucrând pe moșia grofului Zichy. Se spune că demult, la groful Zichy s-a prezentat un om cu soția sa și cu copilul purtat în covată. Acest om avea numele de Maior Pavel, intrând la grof în curte a cerut de lucru. Acesta l-a îndrumat pe o cărare în pădure spunându-i să mergă până va găsi un imaș, acolo să își construiască casa și va rămâne ca cioplitor pentru totdeauna. Casa pe care a construit-o acest om a fost numai din bârne din lemn, cu o ferăstruică de 20-25 cm. Această casă a existat până în 1938. De la Acest Maior Pavel au provenit majoritatea locuitorilor satului.

Satul Petreu în anul 2015 are 800 de ani. În arhiva municipiului Oradea Dr. Jako Ștefan face mențiunea că localitatea datează din anul 1215 și în decursul anilor a purtat diferite denumiri. La început a făcut parte din județul Szolnok și mai apoi trece sub jurisdicția Episcopiatului Ardealului.

Aceleași izvoare menționează că în trecutul îndepărtat, localitatea a fost sub stăpânire feudală și că era format din patru cetăți. În hotarul satului sunt amintite patru fortificații de pământ. În răsărit pe un promontoriu numit Zongora se afla o cetate cu val și șanț aparținând purtătorilor culturii otomane. În apropierea gării în dreapta șoselei spre Marghita o altă așezare din epoca de bronz fortificată, cu șanț de apărare denumită Cetatea de pământ. La nord-vest de sat lângă Barcău se afla o circomvoluțiune dublă și șanț dublu de apărare denumită Cetatea dinăuntru, dar a cărei datare este necunoscută. Datorită deselor războaie cu turcii, brațele de muncă s-au rărit, fapt ce a determinat propietarii feudali să aducă aici coloniști. Aceleași izvoare istorice pomenesc că în secolul al XV-lea, ar fi fost aduși aici coloniști germani – swabi din Veszprém megye și slovaci din nordul Ungariei. Cu timpul aceștia s-au maghiarizat, astfel se explică numirile frecvente în sat ca Haider, Miheller, Rotter ori Kreszács, Karetka Kalivoda etc.

Izvoarele istorice mai precizează și numele propietarilor feudali. În anul 1270 satul era al moșierilor Monostorfalvi și Jankafalvi. Din secolul al XV-lea satul era în propietatea moșierilor Zolyomi și Bogáthy Pál și a urmașilor acestora. Ultimul moșier era groful Klobusiczky. Prin 1930 o parte din moșia acestuia a fost cumpărată de Episcopia romano-catolică Oradea și altă parte de locuitorii satului.

Denumirea satului are o interesantă istorie. Primul an 1270 satul se numește Petri. În anul 1332 acesta se pomenește sub numele de persoana Petru. Prin 1535 se numea Malmos-Petri ceea ce mai târziu se transformă în Monos-Petri, Monospetri denumirea maghiară de azi.

Prezentare geografică:

Comuna Abrămuț este situată în partea de nord a județului Bihor, la 60 de km de Municipiul Oradea și este învecinată la est cu orașul Marghita, spre sud cu comuna Chișlaz, spre vest cu comuna Săcuieni și spre nord cu comuna Buduslău.
Apa Barcăului străbate teritoriul comunei Abrămuț pe la sud, iar în vest între satele Abrămuț și Făncica se întinde capricioasa Vale a Ierului, numită Valea Făncica, adeseori revărsată primăvara și toamna.

Comuna Abrămuț ca unitate administrativ teritorială este compusă din patru sate:
-Satul Abrămuț – reședință de comună;
-Satul Făncica;
-Satul Crestur;
-Satul Petreu.
Suprafaţa totală a comunei Abrămuț este e 4.567 ha. Raportat la suprafaţa întregului judeţ, comuna Abrămuț reprezintă doar 0,65% din fondul funciar.Teritoriul comunei Abrămuț este alcătuit din localitatea Abrămuț (1.154 ha), localitatea Crestur (752 ha), localitatea Făncica (815 ha) și localitatea Petreu (1.846 ha).

Structura populaţiei:

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Abrămuț se ridică la 3.071 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.020 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari(55,23%). Principalele minorități sunt cele de români (30,15%) și romi (12,67%). Pentru 1,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.

II. DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIA ELEMENTELOR ÎNSUMATE STEMEI COMUNEI ABRAMUT, JUDEŢUL BIHOR

DESCRIEREA HERALDICĂ STEMEI:

Stema comunei Abrămuţ, se compune, conform anexei nr.1, dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având în câmp de aur o meliţă naturală; şeful undat verde, încărcat cu o frunză de cânepă, flancată stanga-drepta de două mănunchiuri de spice de grâu, totul de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu turn crenelat.

SEMNIFICAŢIA ELEMENTELOR ÎNSUMATE:

Meliţa şi frunza de cânepă face referire la ocupaţia tradiţională a locuitorilor prelucrarea cânepei şi cultivarea acesteia.
Spicele de grâu de aur reprezintă activitatea specifică zonei – agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.